Misterele din Pădurea Baciu

In inima Ardealului, intr-o zona cu aparenta atemporala, se gaseste, probabil, cel mai misterios loc din Romania. Multa cerneala a curs pe margine subiectului padurii Hoia-Baciu, la fel cum multi pasi ai curiosilor au strabatut aceasta poarta intre lumi, in speranta surprinderii unei farame de paranormal. Unii dintre ei au avut intr-adevar parte de experiente inexplicabile care provoaca fiori reci chiar si celor curajosi. Cercetatorii nu au incotro si ridica neputinciosi din umeri, lasand loc liber celor mai diverse speculatii care inflacareaza imaginatia amatorilor de fenomene paranormale.Vedeti AICI un intreg articol publicat pe aceasta tema.

Pădurea Hoia-Baciu, de lângă Cluj, a devenit, în timp, centrul fenomenelor paranormale. Multă cerneală a curs pe marginea subiectului, la fel cum mulţi curioşi au străbătut această presupus poartă între lumi. Unii dintre ei susţin şi acum cu tărie că au avut parte de experienţe inexplicabile.

Vara anului 1968. Un turist pătrunde în pădure ca să caute lemne pentru un foc de tabără. Atenţia îi este atrasă brusc de un obiect rotund şi lucios care se plimba, deasupra sa, pe cer, fără să scoată un sunet. Straniul aparat zburător accelerează, dintr-o dată, într-o direcţie uşor oblică şi dispare. Urmărindu-l prin vizorul aparatului foto, bărbatul reuşeşte să-l surprindă în trei cadre. Fotografiile ajung la Florin Gheorghiţă, care spune că sunt autentice.

Aflati mai multe AICI


Despre toate acestea veti putea urmari în filmul documentar „Padurea Baciu, un Triunghi românesc al Bermudelor” materiale video si foto de exceptie, alaturi de marturiile a doi cercetatori care au studiat acest loc enigmatic de zeci de ani – domnul Prof. Univ. Dr. Adrian Patrut, presedintele Societatii Române de Parapsihologie si domnul Cristian Muresanu, realizator si producator al emisiunii „Stiinta si cunoastere” (TVR Cluj).
Aşa după cum veţi constata, misterul din jurul acestor fenomene naşte, inevitabil, intrebări tulburătoare despre noi şi despre Univers, despre potenţialul nostru ca oameni şi despre potenţialităţile nelimitate ale Universului în care trăim. Un Univers pe care îl cunoaştem atât de puţin…
Daniel Roxin

Citeste mai departe...

Canibalismul: intre mit si realitate

Povesti inspaimantatoare despre oamenii care isi mananca semenii circula de secole prin lumea oocidentala. Pentru unii – e doar un mit; pentru altii – o posibila realitate, oribila si fascinanta totodata.
Raspandite de misionari, exploratori sau armate cotropitoare, povestile despre triburi primitive, care mancau carne de om, au aprins imaginatia populara timp de sute de ani. Totusi, daca stam bine sa ne gandim, aceste surse nu erau foarte credibile; in fond, pentru a-si justifica prezenta si actiunile in acele teritorii indepartate, aveau tot interesul sa acrediteze ideea ca acolo traiesc niste salbatici respingatori, cu purtari dezgustatoare, care trebuiau "civilizati" cu forta, la nevoie.



Nimic nu slujea mai bine acestui scop propagandistic decat canibalismul, caci acesta e poate cel mai puternic dintre tabu-urile omenirii si tocmai de aceea incalcarea lui provoaca tot atata fascinatie cat si repulsie.

Dar, daca multa vreme canibalismul a fost un mit despre obiceiurile unor popoare salbatice si exotice, o intamplare petrecuta in 1972 a zguduit profund perceptia lumii "civilizate" despre acest fenomen: un avion care ii transporta pe membrii echipei de rugby a Uruguayului s-a prabusit in Anzi. 16 din cei peste 40 de pasageri de la bord au izbutit sa supravietuiasca, timp de aproape trei luni, pe culmea unor munti inzapeziti, doar datorita faptului ca au mancat carnea tovarasilor lor morti.

La vremea respectiva, evenimentul a umplut lumea de oroare dar, totodata, i-a fortat pe oameni sa isi reconsidere opinia fata de canibalism, sa revizuiasca si sa interpreteze - cu un ochi mai critic - relatarile istorice privind acest comportament. Afla mai multe, urmarind socantul documentar de mai jos:


sursa

Citeste mai departe...