Povesti inspaimantatoare despre oamenii care isi mananca semenii circula de secole prin lumea oocidentala. Pentru unii – e doar un mit; pentru altii – o posibila realitate, oribila si fascinanta totodata.
Raspandite de misionari, exploratori sau armate cotropitoare, povestile despre triburi primitive, care mancau carne de om, au aprins imaginatia populara timp de sute de ani. Totusi, daca stam bine sa ne gandim, aceste surse nu erau foarte credibile; in fond, pentru a-si justifica prezenta si actiunile in acele teritorii indepartate, aveau tot interesul sa acrediteze ideea ca acolo traiesc niste salbatici respingatori, cu purtari dezgustatoare, care trebuiau "civilizati" cu forta, la nevoie.
Nimic nu slujea mai bine acestui scop propagandistic decat canibalismul, caci acesta e poate cel mai puternic dintre tabu-urile omenirii si tocmai de aceea incalcarea lui provoaca tot atata fascinatie cat si repulsie.
Dar, daca multa vreme canibalismul a fost un mit despre obiceiurile unor popoare salbatice si exotice, o intamplare petrecuta in 1972 a zguduit profund perceptia lumii "civilizate" despre acest fenomen: un avion care ii transporta pe membrii echipei de rugby a Uruguayului s-a prabusit in Anzi. 16 din cei peste 40 de pasageri de la bord au izbutit sa supravietuiasca, timp de aproape trei luni, pe culmea unor munti inzapeziti, doar datorita faptului ca au mancat carnea tovarasilor lor morti.
La vremea respectiva, evenimentul a umplut lumea de oroare dar, totodata, i-a fortat pe oameni sa isi reconsidere opinia fata de canibalism, sa revizuiasca si sa interpreteze - cu un ochi mai critic - relatarile istorice privind acest comportament. Afla mai multe, urmarind socantul documentar de mai jos:
sursa
skip to main |
skip to sidebar
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu